Tag Archives: gradina

Buchetul din suflet. Si din gradina.

In weekendul care a trecut am fost intr-o vizita, la o draga si blonda prietena. Cum prietena are multa vana nemteasca, adica minte limpede si spirit practic, m-am gandit ca un buchet de sezon, util si placut ochiului, nu ar putea decat sa o bucure.  Uite ce i-am incropit din ridichi, niste rucola si oarece flori de arpagic verde.

Needless to say, am mancat buchetul la masa de seara.  Pana si frunzele de la ridichi au devenit cina pentru iepurele de casa al familiei!

Gradina abundenta

V-ati exprimat zilele trecute dorinta sa stiti ce mai e prin gradina.  Ma execut.

Ce-am mai gasit in gradina

Ma gandeam sa va tin la curent cu ce se mai intampla prin gradini.  Nu de alta, dar  – poate mi se pare mie – orele cu soare sunt capricioase si grabite – asa ca ar trebui sa ne bucuram din plin de ele.

Primavara e pe bune

De data asta, m-am convins si eu.  Nu mai e cale de intoarcere.  Si chiar daca o sa mai dea iarna aia uricioasa din copite si o sa se mai scuture cu ceva frig la noi, e degeaba.  In gradina au inflorit irisii.  Iar patrunjelul a rezistat prin toate urgiile cenusii si inzapezite.

Mai sa fie, se intampla lucruri in gradina

La indemnul energic al Verei, am facut o incursiune prin gradina, sa vad daca se inregistreaza vreo miscare.  In afara de niste tratamente pentru pomii fructiferi si de faptul ca am plantat un piersic si un cais, gradina pare sa se afle in expectativa – s-o fi terminat cu inghetul si zapezile ori ba?

Chiar si asa, lucrurile par sa se puna – incet, incet – in miscare.  In coltul cu ierburi aromatice, verbena, anasonul si arpagicul verde si-au facut curaj si au aparut.

Prin ‘insulele’ inflorite, zambilele, narcisele si lalelele au facut si ele prima miscare. Am gasit chiar si o prima floare – mica si aurie, ca o provocare la adresa ramasitelor de iarna.

In timpul asta, in casa, rasadurile de rosii isi vad de treaba lor.  Mie inca mi-e teama sa zic ca a venit primavara.

Zapada

Craciunul reloaded

Dupa doua oale de sarmale, tot atatea piftii, un castron de salata a la russe, un cozonac si o tava de tiramisu, crezusem ca intram in anemica pauza care ne desparte de marea destrabalare de Anul Nou.  Imi pregateam in cap o dieta de detox pentru aceste cateva zile.  Cand colo, ninge.  Am facut focul in soba si ma gandesc serios daca sa trec la regimul cu clorofila sau sa raman pe combustibil porcin, stropit cu tuica fiarta, pana pe 3 ianuarie.  Cat ma gandesc eu, luati cateva poze cu brad, sa pastram spiritul sarbatorii. Maine – mai multe foto din gradina, evident.