Tag Archives: iaurt

Sa va ‘dezvaluiesc’ o prajitura cu gem de caise

Da, chiar asa.  Am descoperit conjugarea asta intr-o subtitrare a TVR, aseara.  Ma grabesc sa v-o impatasesc, impreuna cu uimitorul adjectiv ‘impactant’.  The world of Romanian language is truly wonderful! De-aia va dau si putina prajitura cu gem de caise, ca e acrisoara si nu vreau sa vi se aplece.

Ingrediente

1 1/2 cani faina alba cernuta

1/3 cana zahar tos

1 lingurita praf de copt

1 praf de sare

2 oua

1 cana de iaurt

1 lingurita esenta de vanilie

4 linguri ulei de floarea soarelui

vreo 6 linguri zdravene de gem de caise  – ca sa fie olecuta mai fluid il poti incalzi un pic de tot in cuptorul cu microunde

Unge si tapeteaza cu faina o tava – rotunda, patrata, cum vrei tu.  Ai grija sa nu fie prea mare (asa cum a fost a mea), pentru ca risti sa obtii niste praji destul de subtirele, in care gemul se va duce rapid catre fundul tavii.

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Intr-un castron, bate ouale, zaharul, uleiul, iaurtul si esenta de vanilie, pana cand obtii un amestec omogen, spumos.

In alt castron, amesteca bine toate celelalte ingrediente uscate – faina, praful de copt si sarea.  Adauga ingredientele uscate peste compozitia de oua si iaurt si amesteca bine cu mixerul ori cu telul.  Toarna in tava pregatita.  Pune cu lingura deasupra – din loc in loc – gemul de caise.

Cu varful unui cutit ori cu o scobitoare, deseneaza tot felul de curbe in aluat, ca sa obtii un efect marmorat.

Da la copt pentru vreo 40 de minute, pana cand prajitura e rumena, iar o scobitoare infipta in mijloc iese curata.  Scoate din cuptor, lasa sa se racoreasca in tava vreo 10 minute, apoi taie si aseaza pe un platou.

Pudreaza cu zahar si …baga mare.  E buna si calda si calduta si rece.  E buna si pe moment si peste noapte si a doua zi, la micul dejun.  Ce sa mai, e o prajitura foarte ‘impactanta’! 🙂

Prajitura cu mere si iaurt

Ma gandeam ca v-am tinut prea mult timp fara un dulce omenesc.  Ori zanesc.  Asa mi-am scuturat durerea de spate si lenea cea insorita si v-am facut o prajitura cu mere.  O prajitura fermecata  – pe ce trece timpul, devine mai moale, mai parfumata.

Ingrediente

3 mere mici, ionatane, curatate de coaja si miez

125g unt moale + 1 lingura unt topit, pentru glazura

125g zahar tos

2 linguri zahar brun

2 oua

1 lingurita esenta de vanilie (eu folosesc pliculetele cu vanilie Bourbon Finesse de la dr oetker)

200g faina alba

1 lingurita praf de copt

1 1/2 lingurite praf de scortisoara

125g iaurt (eu am avut niste iaurt bio 1% grasime)

1 lingura gem de caise sau de piersici

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Unge usor cu ulei o forma rotunda, cu arc (din cele cu fundul detasabil). Acopera fundul formei cu hartie de copt.

Taie 1 mar si jumatate in cuburi si restul in felioare.  Intr-un castron, bate untul moale cu zaharul, pana cand obtii o crema usoara.  Adauga treptat ouale. Urmeaza esenta de vanilie, faina, praful de copt si 1 lingurita de scortisoara.   La final, e randul iaurtului si al marului taiat in cuburi – amesteca bine, pentru o compozitie omogena.

Toarna compozitia in forma si netezeste-i suprafata.  Aseaza frumos feliile de mar, in cerc.  Amesteca, intr-un castron mic, untul topit, restul de scortisoara si cele 2 linguri de zahar brun.  Badijoneaza cu o pensula glazura asta pe toata suprafata prajiturii. Pune in cuptor pentru 40 – 50 minute, pana cand prajitura a crescut frumos, e aurie si ferma la atingere.

Scoate din cuptor, lasa sa se racoreasca si desfa cercul lateral al formei.  Intr-un ibric mic, incalzeste usor gemul de caise.  Unge suprafata si lateralele prajiturii cu gemul.  De mancat, o poti manca cum vrei – calduta, rece, azi, maine sau peste doua zile – e din ce in ce mai buna, mai frageda si mai parfumata.  O poti inscrie fara grija pe lista prajiturilor care dispar peste noapte. La propriu.

 

Linte picanta cu paprica afumata

Lintea asta a fost un pretext, va spun sincer.  Dupa lupte seculare care au durat vreo 3 luni, niste suflete tinere si caritabile (S. si T., se stiu ei bine) s-au milostivit si mi-au adus din Spania o minunatie de condiment: paprica afumata, zisa si pimenton ahumado. In afara de culoarea absolut fenomenala, paprica asta are o aroma incredibila.  De cum am pus-o peste usturoiul care se calea in tigaie, am simtit o foame incontrolabila.  Va jur, am adulmecat-o mai ceva decat as adulmeca o sticla cu parfum bun.  Dar sa revenim la linte – poate am mai spus-o, insa mie imi place mai mult decat fasolea. E mai usor de preparat (nu are nevoie de inmuiere si de nu-stiu-cate ape schimbate la fiert), e foarte sanatoasa (contine aminoacizi esentiali, fibre, folati, vitamina B1 si foarte mult fier).  In plus, gustul e relativ neutru si permite cele mai complicate jocuri si combinatii culinare.

Ingrediente

275g linte (eu am folosit un amestec de 3 tipuri de linte)

cateva linguri ulei de masline – nu extra virgin!

2 catei de usturoi grasani, taiati in felioare subtiri

1/2 lingurita paprica afumata

1/2 lingurita cumin macinat

1/2 ceapa rosie tocata marunt

1 cub de unt (cam 20g)

1 pumn de patrunjel ori coriandru verde, tocat

sare , piper si zeama de lamaie, dupa gust

Pune lintea la fiert, in apa rece cat sa o acopere.  Cand da primul clocot, lasa focul mai jos si acopera partial cu capacul.  Lasa sa fiarba cam 30 de minute sau pana cand lintea e facuta.

Cu 5 inainte ca lintea sa fie gata, pune la incins, intr-o tigaie, o lingura de ulei de masline. Adauga usturoiul feliute, paprica afumata si apoi cuminul.  Lasa 1 minut, la foc scazut, sa se inmoaie usturoiul si sa se umple camera de aroma neasemuita.  Acum pune in tigaie lintea si ceapa tocata – sunt suficiente cateva minute, sa se amestece toate aromele si sa se incalzeasca bine toate cele. Arunca inauntru si untul dimpreuna cu patrunjelul tocat, asezoneaza cu sare si piper negru si amesteca iarasi.  Ia de pe foc, toarna deasupra zeama de lamaie si o lingura de ulei de masline, apoi pune pe masa.  Fie alaturi de pastravul de ieri, fie sub o linguroaie de iaurt din cel bun si o ploaie fina de patrunjel verde tocat.