Tag Archives: arpagic verde

Buchetul din suflet. Si din gradina.

In weekendul care a trecut am fost intr-o vizita, la o draga si blonda prietena. Cum prietena are multa vana nemteasca, adica minte limpede si spirit practic, m-am gandit ca un buchet de sezon, util si placut ochiului, nu ar putea decat sa o bucure.  Uite ce i-am incropit din ridichi, niste rucola si oarece flori de arpagic verde.

Needless to say, am mancat buchetul la masa de seara.  Pana si frunzele de la ridichi au devenit cina pentru iepurele de casa al familiei!

Anunțuri

Mai sa fie, se intampla lucruri in gradina

La indemnul energic al Verei, am facut o incursiune prin gradina, sa vad daca se inregistreaza vreo miscare.  In afara de niste tratamente pentru pomii fructiferi si de faptul ca am plantat un piersic si un cais, gradina pare sa se afle in expectativa – s-o fi terminat cu inghetul si zapezile ori ba?

Chiar si asa, lucrurile par sa se puna – incet, incet – in miscare.  In coltul cu ierburi aromatice, verbena, anasonul si arpagicul verde si-au facut curaj si au aparut.

Prin ‘insulele’ inflorite, zambilele, narcisele si lalelele au facut si ele prima miscare. Am gasit chiar si o prima floare – mica si aurie, ca o provocare la adresa ramasitelor de iarna.

In timpul asta, in casa, rasadurile de rosii isi vad de treaba lor.  Mie inca mi-e teama sa zic ca a venit primavara.

Retete pentru sarbatori (1): crema de somon afumat cu hrean

In primul si in primul rand, doresc sa ii multumesc Corinei, care m-a indemnat sa investighez chestiunea unor aperitive mai interesante pentru festinurile care se apropie.  Imi tot faceam vant, de ceva vreme, sa pregatesc acest dip extraordinar, insa  – in bunul meu stil – amanam si tot amanam.  De ce, nu stiu sa va spun, dar mare fraiera eram.

Ingrediente

200g somon afumat, tocat marunt (daca gasiti din cel afumat la rece, cu atat mai bine)

200g crema de branza (philadelphia e perfecta, chiar si light, pentru cei preocupati de silueta)

1 legatura arpagic verde sau, in lipsa, cozi de ceapa verde, tocate marunt

2 – 3 lingurite hrean ras, in otet (dupa gust)

suc de lamaie (dupa gust)

sare (mai cu mila, ca e sarata si branza, dar si somonul)

piper negru, fulgi de chilli

Pune crema de branza intr-un bol.  Bate-o bine cu mixerul, sa se faca si mai crema de atat.  Adauga-i hreanul, sucul de lamaie, arpagicul tocat si asezoneaza din belsug.  Ca sa nu te chinui prea tare cu tocatul arpagicului, iti recomand o manevra utila: strange-l intr-un manunchi si taie-l fin cu foarfeca de bucatarie. It works wonders.

Amesteca acum si somonul tocat si gata! Pune in castron si serveste cu felii de bagheta integrala sau crackers de secara.  E atat de buna crema asta – onctuoasa, picanta, parfumata de arpagic (cu gustul lui intre ceapa si usturoi) – ca va las acu’, ma duc sa mananc.  Aaaa, sa nu uit, cantitatile astea ar fi pentru 8 persoane adulte, anglo-saxone – nu bag mana in foc ca o sa va ajunga pentru tot atatia mioritici. 🙂

Supa crema de conopida cu ulei de trufe albe

Ditamai conopida.  Pffuai, ce sa fac eu cu ea? Cine m-o fi pus sa o cumpar – asa de mare, alba si proaspata? Si asta in conditiile in care ceilalti participanti la traficul culinar nu se omoara dupa conopida.  O sa mananc conopida, de una singura, till the end of time! OK, sa fac ceva care se poate congela si pastra pentru seri ulterioare de iarna, friguroase si uracioase, cand tot ce vreau e un bol de lichid fierbinte.  O supa.

Ingrediente

1 ditamai conopida, dupa cum am spus deja

1 ditamai ceapa

1 ditamai frunza de dafin

1 /2 de ditamai lingurita de seminte de coriandru, zdrobite intr-un mojar

2 linguri de ulei vegetal (una de floarea soarelui si una de masline)

2 cuburi de supa de pui sau de legume

200ml smantana lichida

250 ml lapte

sare, piper negru proaspat macinat

ulei de trufe albe

cateva fire de arpagic verde (rezista planta asta in gradina, dom’ne, de nu se poate)

Curata si desfa conopida in buchetele.  Pune buchetelele la fiert.  Dupa primul clocot mai consistent, arunca apa si scurge bine conopida.

Intr-o oala voluminoasa, pune la incins uleiul.  Adauga ceapa si caleste la foc mic 4 – 5 minute, sa devina translucida fara sa se prajeasca.  Adauga buchetelele de conopida, amesteca si lasa inca 2 – 3 minute la calit.  Adauga cuburile de supa sfaramate, foaia de dafin, coriandrul pisat, laptele si smantana, apoi apa, cat sa acopere totul.  Mareste focul si lasa sa fiarba cam 45 minute, pana cand conopida e bine patrunsa.

Ia oala de pe foc si lasa sa se racoreasca un pic.  Trece supa prin blender, sa devina alba, fina si onctuoasa.  Daca esti maniac adevarat, o poti trece si prin sita. Potriveste de sare si piper negru, apoi serveste cu cateva picaturi de ulei de trufe albe si cateva fire de arpagic verde, tocat.  Daca nu ai ulei de trufe, poti incerca si varianta cu branza rasa ori pe cea cu putin suc de lamaie.  Fiindca am obtinut o cantitate care ar putea hrani un batalion, eu am sa pun jumatate din supa asta la congelator, intr-o cutie cu capac etans.

Quiche cu somon afumat

In afara de paste, alt ‘articol’ usor de gestionat in cazul unei noi strategii culinare este quiche-ul.  Dupa cum lesne se poate observa in curgerea acestui blog, este si une de mes faiblesses. Rezonul principal este unul cat se poate de pragmatic: e aproape imposibil sa nu gasesti in racitor ori in camara ingrediente pentru un quiche.  In cazul de fata, somon afumat, ceapa verde, verdeata (din gradina) si crema de branza (philly, ca e a mai buna)

Ingrediente

1 portie de aluat de tarta (megaimage sau manufacturat dupa reteta de aici)

125g somon afumat, rupt in fasii

3 fire de ceapa verde, tocate

3 oua batute

3 – 4 linguri de lapte

125g (o cutie mica) branza Philadephia Light

4 linguri smantana lichida de gatit (cred ca are 15% grasimi)

sare, piper negru

arpagic verde tocat, marar verde tocat – cam o lingura din fiecare

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Intinde aluatul in forma de tarta, inteapa cu furculita, acopera cu hartie de copt si boabe de fasole/bile de ceramica.  Da la copt pentru 10 – 15 minute. Scoate din cuptor, lasa sa se racoreasca un pic.

Presara somonul pe fundul tartei. Deasupra, ceapa verde tocata.  Amesteca ouale batute cu laptele, asezoneaza cu sare si piper. Acum presara uniform, pe toata suprafata portii mici (ceea ce numeste anglo-saxonul dollops) de branza Philadelphia.  Toarna sau adauga printre ele si smantana (a mea statuse la frigider si se invartosase zdravan).  Imprastie verdeturile tocate si pune la copt pentru 30 -35 minute, pana cand umplutura a facut o crusta bombata si bronzata. O poti servi calduta ori rece.  Eu am asezat-o langa niste fire de sparanghel la abur, cu unt si lamaie, plus o portie de rosii sanatoase din productia proprie.  Si niste roze 3 hectare, bun de tot!

Am dat in boala quiche-urilor. Azi, al’ cu sparanghel si ciuperci.

De cand am descoperit aluatul ala gata pregatit, imi vine sa gatesc numai quiche.  Ce gasesc prin frigider, aia pun in el.  De data asta, a fost sa fie sparanghel si ciuperci.  Reteta e aceeasi ca si aici, cu urmatoarele deosebiri:

  • in loc de ardei copti, am folosit, cum ziceam, sparanghel verde si tanar (tot la megaimage, congelat, in punga de 300g) si ciuperci champignon albe – vreo 12, spalate si taiate felioare.  La sparanghel, am taiat tija in bucatele, iar varfurile le-am asezat deasupra, in chip de decor.
  • in loc de mirodenii grecesti, in amestecul de oua si smantana, am adaugat un pumn de arpagic verde tocat si niste piper negru.

De bun, o fi fost bun, dimineata – cand m-am uitat in frigider – disparuse complet. Acum, sa lasam pozele sa vorbeasca.

Crunchy oven baked drumsticks, va sa zica ciocanele pane la cuptor

Pana ieri, traiam un paradox: imi placea la nebunie pane-ul, insa uram prajeala aia de tigaie cu mult ulei, care sare pe toate cele si lasa dare de grasime in farfurie.  Si cum aveam niste ciocanele de pui in frigider si mare chef de un pane, am aprofundat chestiunea si am gasit o solutie: sa le pregatesc la cuptor, dar cu pesmet. Asta e ce a iesit.

Ingrediente

9 ciocanele de pui (cam 1,1 kg)

125 g pesmet (de la megaimage)

1 legatura de arpagic verde, tocat (sau patrunjel ori alta iarba aromatica, dupa placerea si vrerea ta)

3 linguri de mustar ( poate ar fi fost mai bun Dijon sau din cel cu boabe, insa eu am avut doar ‘mustarul bunicului’ 🙂 )

4 linguri de ulei – 2 floarea soarelui + 2 masline

2 linguri sos Worcestershire

sare, piper, fulgi de chili si boia dulce – dupa gust

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius.

Intr-un castron, amesteca pesmetul cu arpagicul verde tocat.

In alt castron, amesteca mustarul cu uleiul si sosul Worchestershire, plus condimente dupa gust.

Ia fiecare ciocanel si da-l prin amestecul de mustar cu ulei, apoi prin pesmet.  Aseaza-l intr-o tava care merge la cuptor, acoperita cu o foaie de hartie de copt. Repeta pana cand ai ‘imbracat’ toate bucatile de pui.

La manevra asta, ai mai multe optiuni – ori faci cum am facut eu, caz in care va trebui probabil sa se speli pe maini dupa fiecare picior de pui, ori adopti o metoda mai rapida, la care m-am gandit post-operator.  Mai exact, pui toate ciocanelele in castronul cu mustar + ulei si le tavalesti bine in aceasta marinata.  Lasi la frigider cam 30 de minute, cat sa se fezandeze usor.  Pui pesmetul cu arpagic intr-o punga din cele cu ‘fermoar’ etans (self-sealing, pentru congelator) si adaugi pe rand, cate 2- 3 ciocanele. Zgaltai bine punga, sa se acopere bucatile de carne cu pesmet, pe toate partile.  Apoi le asezi in tava si dai la cuptor.

La cuptor le lasi cam 50 de minute – dupa primele 20 de minute le intorci, iar in ultimele 10 minute, le urci mai sus si treci cuptorul pe grill, sa le rumeneasca bine.  Rezultatul: auriu si crocant pe dinafara, aromant si suculent pe dinautru – de repetat in mod obligatoriu, cu variatiuni pe tema ierburilor si marinatei.