PANETTONE FRENCH TOAST WITH MASCARPONE MOUSSE AND ORANGE SAUCE

Pregatiti-va – o cafea buna cu cativa biscotti alaturi e ceea ce va trebuie – caci azi este vorba despre o postare ceva mai complexa.

In primul rand, sa imi enunt scopul: particip la un concurs, organizat de catre cei de la Electrolux, avand drept premiu o cina intr-un spectaculos restaurant, The Cube la Milano.  Ca si cum acest potential si extrem de atractiv premiu nu ar fi fost suficient, a intrat in joc si orgoliul sfertului meu italienesc, care nu m-a mai lasat sa dorm, in cautarea retetei perfecte, pregatite cu ingrediente locale. Asa cum spune si titlul, am ales sa pregatesc ‘french toast din panettone, servit alaturi de spuma de mascarpone si sos de portocale’.

Panettone a fost o alegere usoara.  Cozonacul asta vine direct de la Milano, impreuna cu o multime de legende interesante legate de aparitia sa.  Unii spun ca numele i s-ar trage de la palaria de o forma originala a calugarului Antonio.  De aici pane + Tone = panettone.  Altii povestesc ca nobilul Ughetto Atellani s-a indragostit de Adalgisa, fiica unui sarman brutar pe nume Toni.  Pentru a castiga inima frumoasei sale,  Ughetto s-a deghizat in brutar si a pregatit o prajitura cu totul speciala.  Innebunit de gustul prajiturii, Ducele Ludovico Maurul Sforza si-a dat acordul cu privire la casatoria celor doi. Ceremonia s-ar fi celebrat in prezenta lui Leonardo Da Vinci, iar la banchet se pare ca s-a servit … pan de Toni!  Legendele sunt multe, insa intelesul, mult mai banal, al lui panettone este ‘paine mare’.  Eu una prefer povestea lui Ughetto!

La fel de natural a intrat in povestea asta si branza mascarpone.  Milano este cunoscut drept un oraz al produselor lactate  – de aceea, i se mai spune si Paneropoli, adica orasul smantanei (panna = smantana).  Bucataria lombarda este extrem de bogata in retete pregatite cu smantana, frisca, ricotta sau mascarpone.  Sosul de portocale, cu usoara sa aciditate, echilibreaza acest desert si prelungeste aroma cojii de citrice din panettone si din spuma de mascarpone. Acum ca am facut cunostinta cu ingredientele, sa trecem la treaba!

Ingrediente

 Pentru French Toast

1 panettone de 500g, din cel simplu, fara umpluturi si alte inventii

2 oua, batute

125 ml lapte

1 varf de cutit de scortisoara

1 praf de nucsoara proaspat rasa

Putin unt, pentru tigaie

Pentru Mascarpone Mousse

250g mascarpone

50g zahar tos

1 ligurita de miere

1 lingurita de esenta de vanilie

75 ml frisca lichida

2 albusuri

coaja de portocala rasa

Pentru sosul de portocale

250 ml suc de portocale proaspat

Coaja rasa de la o portocala

4 linguri de zahar brun

1 lingura de unt

1 lingura de Grand Marnier ori alt lichior de portocale (poti incerca chiar si un whisky/ cognac de buna calitate)

MOD DE PREPARARE

Incepe prin a pregati feliile de panettone pentru french toast – e ideal ca ele sa sa usuce un pic inainte de a fi inmuiate in ou si lapte.  Taie cozonacul in felii groase de 1.5 cm.  Cu ajutorul unui inel metalic de bucatarie sau cu un cutit bun, decupeaza in miez 4 felii circulare frumoase.  (Resturile de panettone le poti folosi ulterior pentru un panettone pudding).  Pune feliile rotunde pe o farfurie si lasa-le sa se usuce pret de cateva ore, fara a le acoperi.

Intre timp poti pregati sosul de portocale si spuma de mascarpone.

Pentru sos, amesteca intr-o craticioara sucul de portocale, coaja de portocala si zaharul.  Pune la foc potrivit si lasa sa fremete usor timp de 15 minute, pana cand consistenta este cea a unui sirop gros.  Adauga alcoolul si lasa inca 2 – 3 minute pe foc.  La final, cand consistenta sosului ti se pare corecta, adauga untul si amesteca energic.  Inca 2 minute pe foc si sosul este gata.  Da deoparte sa se racoreasca.

Pentru spuma de mascarpone, incepi prin a bate cu mixerul, intr-un castron, branza mascarpone impreuna cu mierea, esenta de vanilie si coaja de portocala. In alt castron, bate frisca lichida (pe care ai tinut-o, in prealabil, la frigider) pana cand aceasta isi mentine forma, fara a deveni prea densa.  Separat, pregateste spuma de albus – atunci cand este lucioasa si formeaza mici varfuri, ii adaugi treptat zaharul, ca pentru bezea.  Amesteca, pe rand, crema de mascarpone cu frisca batuta si spuma de albus.  Fa acest lucru cu delicatete si miscari usoare, verticale ale telului ori lingurii.  Pune mousse-ul in mici boluri si da la frigider pentru jumatate de ora.

E momentul sa pregatesti french toast-ul.  Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius. Intr-un castronel, amesteca ouale, laptele, scortisoara si nucsoara.  Scufunda fiecare felie rotunda de panettone in acest amestec, pe ambele fete, astfel incat sa fie complet imbibata, fara insa a se rupe. Scurge cu grija excesul de ou si lapte.

Incinge untul intr-o tigaie incapatoare si pune pe rand feliile de panettone sa se rumeneasca frumos.  E nevoie de cateva minute pe fiecare parte, la foc potrivit, pentru ca french toast-ul sa iasa perfect.  Pe masura ce sunt gata, pune feliile de french toast in cuptor, intr-un vas termorezistent, ca sa se pastreze calde.

Acum, asamblarea.  Pe fiecare farfurie incapatoare, aseaza un castronel cu mousse de mascarpone.  Alaturi, cate doua felii fierbinti de french toast.  Cu o lingurita, pune putin sos de portocale pe spuma de mascarpone, apoi lasa sa picure  – dupa gustul tau – si pe feliile de french toast.  Te asigur ca va inlocui cu succes uzualul sirop de artar!

Iar daca reteta mea ti s-a parut interesanta, uite ce poti face: timp de doua saptamani incepand de astazi, poti comenta aici despre reteta mea sau ii poti da Like pe contul de Facebook al Zanei.  N-ar fi o idee rea nici daca ti-ai invita prietenii sa faca acelasi lucru.  Iar Zana, in cazul in care va ajunge la Milano, iti promite ca va veni cu o multime de povesti si fotografii interesante, plus o gramada de retete noi.  Multumesc frumos!

Publicitate

Zi de peste

Ziua asta, de weekend trecut, a inceput in coada de peste. Cand mi-am deschis mailul, am constatat ca imi scrisesera atat Hosni Mubarak, cat si fata lui Gaddafi. Amandoi ma rugau sa ii ajut cu niste transferuri de fonduri, acu’ ca ii arde la popou flacara revolutiei. Ce sa va spun, engleza lor e mult mai buna decat aia a dictatorilor africani care mi s-au mai adresat in trecut – am fost impresionata placut.  Mubarak saracu’ se plangea ca mai calca diversi pe cateterul lui cu oxigen si nu stie cat o mai poate duce asa. Fata lui Muammar, in schimb, panicoasa ca toate femeile…avea un ton imperios, ca sa nu zic isteric. Le-am recomandat amandorura sa ii scrie lui Nati Meir si mi-am vazut de ale mele.

‘Ale mele’ fiind cele trei feluri de mancare, pentru musafirii care veneau sa pranzeasca cu noi.  Pentru a le compune, a trebuit sa ies la cumparaturi in orasul natal.  Cu ocazia asta, s-a nascut o dilema pe care ma grabesc sa v-o impartasesc, ca sa nu ma tina treaza noaptea: semnele alea de pe anumite trotuare (cum ca pe respectivele trotuare pot circula la gramada atat pedestrasii cat si biciclistii) erau ele imperios necesare? Nu stiau ei, biciclistii si pedestrasii, sa se fereasca unii de altii in absenta sus-numitelor semne?  Nu era mai bine sa se foloseasca vopseaua alba consumata astfel pentru a trasa liniile absente/sterse/aproape invizibile dintre benzile carosabilului? Intreb si eu.

In final, iata ca ajungem si la capul, corpul si alte parti anatomice ale pestelui, in sensul lui culinar.  Pentru pranzul cu pricina, am executat: 1.  sashimi din file de ton, cu sos din mirin si soia, plus wasabi si ghimbir murat; 2. creveti uriasi de Spania, trasi la tigaie cu unt, usturoi si verdeata; 3.  dorada si biban de mare cu sos de portocale, vin alb si fenicul.  Pe primele doua nu am mai apucat sa le pozez, caci s-a nascut o mica imbranceala in momentul in care le-am pus pe masa.  Despre al treilea, pe larg in continuare.

Ingrediente

3 dorade mici, curatate

2 bibani de mare, mici, da’ mai lungi si la fel de curatati 🙂

4 radacini de fenicul, curatate si taiate feliute

1 ceapa alba mare, taiata feliute

putin ulei (amestec de masline si floarea-soarelui)

Pentru sos:

1/2 pahar suc de portocale

1/2 pahar vin alb sec

sare, piper negru

motzul verde al radacinilor de fenicul, tocat marunt

1 ardei rosu nu prea iute, curatat de seminte si fibre si tocat

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius.

Intr-un castron, amesteca bine toate ingredientele pentru sos.

Unge tava mare a cuptorului cu amestecul de ulei.  Presara pe fundul tavii cam trei sferturi din cantitatea de fenicul si ceapa, ca sa faci un fel de ‘pat’ pentru peste.

Cresteaza pestii pe ambele parti. Sareaza-i si pipereaza-i dupa gust, pe dinafara si pe dinauntru.  Umple-i cu restul de fenicul amestecat cu ceapa si aseaza-i frumos in tava.  Toarna deasupra sosul din castron si da la copt pentru vreo jumatate de ora, cu tava asezata la mijlocul cuptorului.

Unge din cand in cand pestii cu sosul din tava.  Stii ca sunt gata atunci cand aripioara dorsala se desprinde usor atunci cand tragi de ea.  Daca vrei sa fie usor rumeni, trece cuptorul pe grill in ultimele zece minute. Gata! Pune pe masa alaturi de niste cartofi fierti, cu unt si patrunjel verde si /sau o mare salata. Asta a fost ziua cand am gatit si am mancat pestii!

Ceafa de porc marinata in suc de portocale

Langa sote-ul de mazare si morcov pe care il pregatisem serile trecute, era nevoie de ceva proteina animala.  Am scotocit in racitor si am gasit niste ceafa de porc frumoasa si nu prea grasa.  Am marinat-o astfel incat sa se potriveasca dulcetii fragede a legumelor si iata ce a iesit.

Ingrediente

6 felii de ceafa de porc proaspata si nu prea grasa

1 lingura ulei vegetal  – cu cat mai neutru ca gust, cu atat mai bine – floarea soarelui merge perfect

250 ml suc de portocale

75ml sos soia

2 catei de usturoi, trecuti prin presa de usturoi

1 bucata de circa 3 cm radacina de ghimbir – curatata de coaja si data pe razatoare (fara partea fibroasa)

piper-mozaic (adica amestec de boabe de toate culorile), macinat – dupa gust

fulgi de chili – dupa gust

putin rozmarin proaspat, tocat (optional) – eu nu am pus de data asta, pentru ca aveam marar in sote-ul de mazare si nu am vrut sa se incaiere

Intr-un castron, amesteca toate ingredientele pentru marinata.

Pune carnea de porc intr-0 punga care se inchide ermetic (ziploc bag) sau intr-o cutie de plastic suficiente de mare, cu capac fest.  Toarna deasupra marinata.  Inchide bine recipientul si zgaltaie-l, sa se imbrace carnea frumos si uniform cu marinata.  Pune la frigider – de preferat pana a doua zi, dar minimum o jumatate de ora.

Incinge bine gratarul ori tigaia.  Aseaza bucatile de ceafa pe gratar.  Intoarce-le o singura data, dupa cateva minute.  Lasa inca 3 – 4 minute (in functie de grosimea bucatilor de ceafa).  In final, miezul trebuie sa fie putin roz sau complet facut – dupa preferinta.

Cand sunt gata, fripturile merg intr-un castron acoperit si tinut la cald, unde stau cuminti cam 10 minute, sa se fragezeasca si sa se lase curpinse de sucurile cele bune.  Sunt servite apoi alaturi de sote-urile de mazare dulce si morcovi.