Tag Archives: smantana dulce

Tarta cu ananas proaspat

Dupa o postare nostalgica, mie una mi se face foame.  Pardon, nu foame, ci o pofta nebuna de ceva dulce.  Sunt convinsa ca bunica-mea ar fi aprobat o asemenea atitudine.  Hamesita dupa ceva calorii excedentare, am dat ochii roata prin bucatarie si am constatat ca am un ananas cam pricajit.  Il cumparasem, verde si amarastean cum era, in speranta unor mic-dejunuri sanatoase, hranitoare… ma rog, destul de insipide.   Am facut niscaiva sapaturi pe net, am combinat cateva retete frantuzite si a rezultat o tarta asa, mai exotica la aroma.

Ingrediente

1 ananas proaspat, mic, curatat si taiat in bucatele

1 blat de tarta din aluat fraged (megaimage, again)

4 oua

1 1/2 linguri Maizena (faina de porumb – atentie! nu malai)

6 linguri zahar brun

200 ml smantana dulce 35% grasime

1 lingurita esenta de vanilie (Bourbon,if you can)

un praf de scortisoara

1 lingurita de unt

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius.

Intr-o tigaie, pune untul sa se topeasca, adauga bucatile de ananas, 2 linguri de zahar brun si presara scortisoara.  Pe foc potrivit, lasa ananasul sa se caramelizeze frumos si sa miroasa de sa-ti ia mintile.  Chiar in momentul in care iti vine sa te arunci cu lingura in el, ia-l de pe foc, calmeaza-te si da-l deoparte sa se racoreasca.

Pune blatul de tarta in forma si inteapa-i fundul cu o furculita – sa se coaca frumos si uniform.  Intr-un castron, bate ouale, smantana, restul de zaharul, Maizena si vanilia.

Aseaza acum bucatelele de ananas caramelizate plus sosul rezultat pe fundul tartei.  Toarna deasupra compozitia cu oua si smantana.  Da la copt pentru vreo 30 de minute, pana cand tarta e rumena si gonflata.  Scoate din cuptor si lasa sa se racoreasca, apoi pune la rece – e mai buna ‘refrigerata’. Io o sa o mananc maine, la breakfast, ca sa ma mintz ca mi-am respectat angajamentele calorice.  Yeah, sure!

Telina in crusta de sare cu ulei aromat cu trufe albe

Reteta asta, gasita printr-o revista frantuzeasca, m-a atras inainte de toate datorita fotografiei.  Bulgarele rotund, ca un ou de pterodactyl din care se itzea radacina de telina, m-a intrigat de cum l-am vazut.  In afara de asta, imi place telina.  Si mai e si sanatoasa.  Asa ca am experimentat cu o singura bucata, insa pare felul de mancare ideal cu care sa lasi mute niste cunostinte snoabe ori pe nevasta ciufuta a sefului!

Ingrediente

1 radacina de telina potrivita, doar spalata si cu ‘moatzele’ taiate

200g faina alba

200g sare grunjoasa

125 ml apa

2 linguri de smantana dulce

1 lingurita ulei aromat cu trufe albe (O & Co.)

piper negru, fulgi de chili, putina sare

verdeata pentru decor

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Intr-un bol, amesteca faina, sarea si apa.  Vei obtine o coca elastica pe care o intinzi cu sucitorul pentru a obtine un disc cu grosimea de circa 1.5cm.

Inveleste telina cu coca astfel obtinua – vei observa ca ia cu usurinta forma radacinii.

Aseaza ‘oul’ astfel obtinut pe o tava tapetata cu putina hartie de copt si da la cuptor pentru o ora si jumatate.  Scoate din cuptor, decupeaza cu varful cutitului un capac.  Taie un capac si din telina – care acum e fierbinte si miroase ametitor de bine.

Scobeste miezul de telina si pune-l pe un tocator.  Toaca-l marunt, in bucatele de dimensiunea unui bob de orez.  Pune-l acum intr-un castron si amesteca cu smantana dulce si cateva picaturi de ulei.  Asezoneaza cu piper si fulgi de chili macinati.  Cu sarea mai incet, telina e deja usor sarata.

Amestecul obtinut va avea un aspect de risotto.  Pune-l la loc in telina cu o lingurita, toarna deasupra inca putin ulei si garniseste cu ceva verdeata.  Daca as fi avut o trufa, as fi razuit putina. Dar, pe viscolul asta, de unde sa iau eu o trufa la orele serii?  Important este ca rezultatul a fost spectaculos: miezul dulceag si parfumat al telinei a devenit cremos si s-a potrivit la perfectie cu aroma de trufa a uleiului.  A masterpiece, zisei io fara nici un strop de falsa modestie!