Prajitura din aluat ras cu mere caramelizate

Stiti bucatile alea de aluat pe care le tai de pe marginea tartei, ca sa arate gigea? Ei bine, eu colectionasem tot felul de astfel de bucati, care se tot adunasera in congelator, sub forma de bile de diferite dimensiuni.  Calculul meu era ca intr-o buna zi, intr-o situatie de criza, o sa le dezghet si o sa incropesc din ele un blat complet de tarta. Intre timp, am gasit reteta asta si le-am folosit, impreuna cu trei mere mai scofalcite, care se plictiseau in fructiera de ceva vreme.

Ingrediente

cam 350 – 400g aluat de tarta (daca nu ai din asta gata inghetat, atunci pregateste unul proaspat si pune-l in congelator pana se solidifica complet)

3 mere, curatate, taiate in bucati potrivite

2 – 3 linguri de applebutter (optional)

3 linguri de unt

3 linguri de zahar brun

1.5 lingurite de amestec de 4 condimente (scortisoara, nucsoara, ghimbir si micsandra)

putin unt, pentru unsa forma

Preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.

Intr-o tigaie, pune la topit untul.  Adauga zaharul si lasa sa se caramelizeze frumos, pana devine auriu.  Acum e randul bucatilor de mere si al aromelor – amesteca totul bine si lasa pe foc cateva minute, pana cand merele se inmoaie, fara a se zdrobi.  Ia de pe foc si lasa sa se racoreasca.

Pregateste o forma de chec/cozonac – tapeteaza-i fundul si laturile mari cu hartie de copt.  Unge hartia si capetele formei neacoperite cu putin unt. Da pe razatoarea mare jumatate din aluatul de tarta.  Presara-l pe fundul formei in strat uniform.

Aseaza deasupra bucatile de mere si sosul lor caramelizat.  Intinde peste ele untul de mere, daca folosesti.

Rade restul de aluat si distribuie-l uniform peste mere.  Da la copt pentru 35 – 40 minute, pana cand stratul de deasupra este usor rumen.

Scoate din cuptor.  Lasa prajitura sa se racoreasca vreo 20 minute in forma.  Desprinde-i delicat capatele de forma, cu varful unui cutit. Scoate din forma cu ajutorul marginilor hartiei de copt.  Aseaza pe un platou.  Enjoy!

Publicitate

Mancare greceasca de cartofi cu carne de porc

Zilele trecute am vazut chestia asta la tembelizor, intr-o emisiune care se cheama ‘Din bunatatile Greciei’.   Parea a single-handed, tasty job, asa ca am adunat de prin camari si frigidere toate cele necesare si am executat.  Numele exact nu mi-l amintesc, dar Google Translate zice ca ar trebui sa fie ceva de genul ‘choirinó me patátes foúrnou’ (aici o sa mi-o iau peste degete de la cititoarele de limba greaca, desigur 🙂 )

Ingrediente

800g pulpa de porc, bine impanata, taiata in cuburi

cam tot atata cartofi, curatati si taiati in cuburi

6 rosii potrivite, feliate (presupun ca va fi si mai gustoasa cu rosiile de gradina, de la vara, fata de anemicele astea de sera)

3 cepe, curatate si taiate in felii

ulei de masline

sare, piper negru macinat

3 batoane de scortisoara

1 frunza de dafin

Preincalzeste cuptorul la 200 grade Celsius. Intr-o oala de pamant, pune cuburile de carne de porc.

Adauga cartofii, ceapa, apoi 4 dintre rosii, taiate felii.

Asezoneaza cu sare si piper negru, toarna deasupra niste ulei de masline, pune si batoanele de scortisoara + frunza de dafin.  Amesteca bine cu mainile. Aseaza deasupra restul de rosii taiate felii.

Acopera oala cu folie de aluminiu in strat dublu si da la cuptor pentru o ora.  Dupa o ora, scoate folia de aluminiu, trece cuptorul pe grill si lasa inca jumatate de ora, sa se rumeneasca frumos deasupra.  Mmmmmmm, mirosul e dumnezeiesc, carnea e frageda, iar ceapa si rosiile rumenite sunt un deliciu. Enjoy!

Supa vietnameza de vita sau ‘Za Faux Pho’

Cineva, nu spun cine, m-a tot innebunit cu supa asta din carne de vita. Nu e o supa rapida, nu e nici o supa simpla, insa e extrem de aromata si destul de dietetica, cel putin in interpretarea pe care am adoptat-o in final.
Pho-ul – ca si preparat – e o ‘corcitura’ vietnamezo-frantuzeasca, de data mult mai recenta decat majoritatea retetelor orientale.  Primul restaurant de pho s-a deschis la Hanoi abia in 1920, iar reteta a ‘coborat’ din nordul in sudul tarii abia prin anii ’50.  Pana atunci, vitele erau mai degraba animale de povara decat ingrediente pentru supa.  Din combinatia de taietei de orez locali si carne de vita s-a nascut o supa concentrata si parfumata, al carui nume a lansat adevarate controverse si a devenit subiect de seminar  – unii spun ca ar veni de la feu/pot-au-feu, adica din franceza, altii sustin ca numele se trage de la chinezescul fen ori de la hofan, niste taietei de orez cantonezi.  Pronuntia e lucru si mai ciudat, ca nu se pronunta ‘fo’, ci mai degraba ‘pha’, cam ca in ‘hai, pha, ‘n phan’ 🙂

Mult mai importante decat numele si pronuntia sunt mirodeniile folosite pentru pho, precum si ingredientele proaspete, care se adauga la final, inainte de a servi supa.  Dintre mirodenii, cele mai importante sunt star anise, scortisoara si cuisoarele, iar dintre ingrediente, feliile de muschi de vita, germenii de soia, frunzele de busuioc (de preferinta thailandez) si lamaia verde, zisa si lime.

Pho-ul se poate pregati atat din carne de vita, cat si din carne de pui.  Prezenta oaselor cu maduva, a tendoanelor si cartilagiilor (in cazul supei de vita) sau a pipotelor, inimilor si ficateilor (daca e vorba despre o supa de pui) este esentiala.

Asadar, m-am apucat sa pregatesc pho.  De ce? De-a naibii! Din camara si din frigider imi lipseau cateva ingrediente, asa ca am decis ca este un faux pho, adica un pho a la Zana Eficientei. 🙂  Mai intai, nu aveam muschi de vita, ca sa il tai in felii subtiri si sa il adaug in faza finala.  Nu-i nimic, o sa mancam si fara.  Nu aveam nici germeni de soia, i-am taiat si pe astia de pe lista. Toate acestea nu va vor impiedica pe voi, dragi cititori, sa le folositi fara nici un fel de retinere, in cazul in care le aveti.  Iata cum am procedat:

Ingrediente

1 bucata de ghimbir cam cat degetul mare, cu coaja

2 cepe babane, necuratate

2 bucati frumoase de rasol (ossobuco), cam 750g in total

3 oase de vita cu maduva, cam 800g

4 cuisoare

3 star anise

1 baton de scortisoara

1 frunza de dafin

1/2 lingurita boabe de coriandru

1 pastaie de cardamom

1/2 lingurita sare

1 lingurita zahar brun

Pentru servit

taietei de orez (pregatiti conform instructiunilor de pe pachet) sau soba noodles (noi cu de-astia l-am mancat in a doua seara si a fost la fel de bun)

sos de soia

fishsauce

jalapeno murat, taiat in felioare (sau alt ardei iute)

pasta de chilli  – pentru cine poate duce, pe langa ardeiul iute de mai sus

frunze de basilicum tocate

zeama de lime (lamaie verde)

Pentru inceput, intr-o tigaie mica, pe foc potrivit, pune la copt bucata de ghimbir si cele doua cepe.  Lasa-le sa se coaca pret de 15 minute, tot intorcandu-le de pe o parte pe alta, pana cand coaja se carbonizeaza nitel, iar pulpa devine moale si dulceaga.  Ia-le de pe foc, lasa-le sa se raceasca de tot si curata-le de coaja.  Da deoparte.

Cat se coc ceapa si ghimbirul, pune bucatile de rasol si oasele intr-o cratita cu apa rece, adu la fierbere si lasa sa clocoteasca vioi 2 – 3 minute, spumuind de zor.  Scurge bucatile de zeama asta si limpezeste-le sub jet de apa, cu grija la maduva cea fragila din oase.

La momentul asta, eu am luat o decizie majora – in loc sa las supa sa fiarba pe foc mic vreo 3 ore, asa cum zice la carte, am pus mana pe oala minune si am aruncat in ea urmatoarele: bucatile de rasol, oasele, ghimbirul taiat in felii, cele 2 cepe in care am infipt cuisoarele, scortisoara, cardamomum, frunza de dafin, star anise-ul, batonul de scortisoara, sarea si zaharul.  Am acoperit cu apa si am pus la fiert pentru vreo 40 de minute din momentul in care oala a inceput sa fasaie. Specialisti in pho spun ca supa e gata atunci cand maduva cade din oase, ceea ce mi s-a intamplat si mie, fara sa petrec ore in sir pe langa plita.

Dupa fiert, am lasat sa se racoreasca totul, am scos din oala carnea si oasele cu tot cu maduva (manevrata, din nou, cu delicatete) si am strecurat zeama parfumata de toate mirodeniile.  Am asezat carne + oase + maduva in alta oala curata, am turnat deasupra zeama limpede si am dat la frigider pana a doua zi.

Episodul 2: scos oala din frigider, curatat tot stratul de grasime strans deasupra.  Gata de servit! Asadar:

– se iau castroane potrivite pentru portii generoase de o persoana;

– se aseaza pe fund taieteii (de orez sau soba) si cate un pumn de germeni de soia (daca aveti)

– se presara deasupra felioarele de ardei iute, apoi carnea taiata in bucatele, tendoane, cartilagiu (dupa gust) si maduva (miam, miam!)

– se toarna zeama limpede de supa – cam 2 – 3 polonice la portie

– se asezoneaza cu sos de soia, fishsauce, zeama de lime si basilicum taiat in fasii

Se mananca precum disperatii, cu sufletul la gura, sa nu se raceasca bunatate de zeama si mai ales maduva cea yummy!  In varianta originala, la servit ar trebui adaugate si felioare foarte subtiri de muschi de vita crud, care se fierbe instant in supa clocotita din castron.  Data viitoare, incercam si asta, desi tare bun a fost si fara.  An ngon mieng! (asa zice Google Translate)