Cu toate ca se afla sub amenintarea de a se transforma din caleasca in dovleac, va sa zica din gratioasa Zana a Eficientei in uricioasa si cocosata Fee Carabosse (mergeti si vedeti cum sta treaba la cumatrul Charles Perrault, un mare biograf al creaturilor magice), zana noastra nu se da batuta.
Strangand amarnic din dinti, isi aduna fortele si pregateste un quiche asa, mai provensal. Asta ca sa celebreze vara aceea ce inca staruie si sa isi pregateasca sufletul pentru zgribulelile ce vor sa vina.
Ingrediente
1 foaie de aluat fraged de tarta (megaimage)
2 ardei grasi – unul rosh’ si unul galben-verzui – curatati si taiati in fasii
1 dovlecel, curatat si taiat in felii subtiri
2 catei de usturoi, curatati si tocati marunt
1 lingura ulei de masline
1 lingura otet balsamic
sare , piper negru, cimbrisor
2 – 3 rosii potrivite si duuuulci de tot, caci vin din gradina Zanei – si ele taiate in felii
branza feta de capra – 2 – 3 felii grosute, sfaramate cu dintii furculitei
3 oua, batute
200 ml smantana lichida (din cea slaba, cu 15% grasimi)
Dupa buna invatatura de pana acum, pune foaia in forma si inteap-o cu furculita. Presara deasupra un strat de branza de capra – cam jumatate din cantitate.
Pune pe foc potrivit o tigaie cu uleiul – sa se incinga bine. Adauga usturoiul si lasa-l pret de 1 minut. Acum vine ardeiul feliat, care i se alatura si se imprietenesc vreo 2 – 3 minute. Hop si dovlecelul, mai fraged si mai firoscos, care nu e lasat sa se parpaleasca alaturi de restul combinatiei mai mult de 2 minute. Sare, piper negru si cimbrisor de gradina – presarate cu masura. Cand freamata toate cele vesele si le e lumea mai draga, pleosc cu otetul balsamic – sa sfaraie si sa isi lepede aburii, pana cand ramane sos parfumat si siropos. Ia de pe foc si da deoparte – iute, sa se racoreasca in dreptul vreunei ferestre deschise.
Amestecul de legume calite se asterne peste branza din baza de tarta. Rosiile se etaleaza fara graba, precum chinta de cupa.
In castron separat, se bat ouale cu smantana si se asezoneaza. Se toarna si ele in tarta, apoi se presara restul de branza. Se da la cuptor (incins la 200 grade Celsius) cam 30 minute, pana cand e aurie si umflata. Se pune pe masa alaturi de ultimele ierburi de salata din gradina – unele japoneze, usor iuti, pe care le-am plantat in urma cu vreo doua saptamani. Zana ar face aici o plecaciune si v-ar ura pofta buna. Insa se rezuma doar la urare, plecaciunea ar fi prea riscanta. 🙂