Dupa icre, alt mizilic: am facut zacusca

Mie nu imi place sa fac zacusca, imi place sa o mananc la altii sau sa o cumpar.  Una la mana, mi se pare ca nici o zacusca nu e atat de buna pe cat era cea a bunicii mele.  Asadar,  orice iluzie ca as putea-o egala este spulberata din start.

Doi la mana, mi se pare un efort mult prea mare pentru cateva borcane pe care pradatorii casei nu le vor lasa macar sa isi traga sufletul cateva saptamani in camara.  Orice cantitate de zacusca as produce, ea nu va fi suficienta pentru a ajunge pana la Craciun.

Anul asta am mancat insa o zacusca exceptionala intr-o casa de oameni seriosi, care pregatesc conserve ca pentru un regiment.  Era picanta, densa, parfumata.  Mi s-a explicat ca secretul ar sta in coacera legumelor pe gratarul cu carbuni.  Am luat reteta, m-am dus in piata (la spartul targului, evident, cand preturile sunt deja prohibitive la vinete si gogosari) si am adus acasa toate cele necesare. Adica: vreo 3 kile de vinete, 3 kile de ardei rosii (cand mi-a spus taranca pretul gogosarilor, am simtit ca imi plesneste ceva si m-am reorientat), ceapa buna.  De rosii nici nu era cazul sa mai intreb, se vedea de la o posta ca sunt din alea anemice, de sera, asa ca am mers pe mana italienilor care le pun in conserva.

Va sa zica, la vinetele si ardeii copti pe gratar (va conjur sa stati pe frigul asta langa gratar, fara o tuica fiarta in mana) s-au adaugat cam juma de kil de ceapa taiata pestisori, vreo 6 catei de usturoi babani, juma de kil de ulei (ca nu ne place zacusca care inoata in ulei), 1 kil de pasata de rosii, sare, piper negru, boia iute, oregano si cimbru.  Toate condimentele dupa gustul si dupa gastrita fiecaruia, evident.  Important e ca zacusca sa fiarba indelung, la foc mic, pana e densa ca un fel de ciulama.

Au iesit 3 borcane mari si mai multe mici – acestea din urma sunt destinate consumului hapait si discret, cand stai ascuns dupa usa frigiderului si raspunzi ‘mmnimmica!’ atunci cand esti surprins si intrebat ce faci acolo.

Rezultatul a fost multumitor – eu personal i-as fi adaugat si vreo 2- 3 ardei iuti taiati marunt si as mai fi lasat-o sa scada o tzara, insa mi s-a dat peste maini.  Uitati-va bine la zacusca asta (atentie, celei din castron i-am pus eu un strop extra de ulei deasupra, ca sa nu se usuce in frigider), ca nu cred ca mai prindeti curand una de la Zana! 🙂

Anunțuri

7 responses to “Dupa icre, alt mizilic: am facut zacusca

  1. Ce-i mult nu-i bun, ce-i bun.. nu e de ajuns niciodata, obisnuieste tatal mea sa spuna, probabil gandindu-se ca intai de toate zacusca si pestele marinat se „evapora” din camara 🙂 (locurile 2 si 3, prima victima fiind, fireste, bunatatea aia de palinca)

  2. io nu fac zacusca. vorba ta, prea mult efort. dar o primesc cu drag p-aia de la matusa-mea!

  3. am toate ingredientele la congelator dar nu ma lasa inima inca sa le asamblez. Nu m-am gandit sa le las pe inceput de iarna sa stau cu sticla de palinca in brate langa gratar, off! las’ca la anu’ ma conformez si vorbim noi atunci

    • Zana Eficientei

      palinca poate fi bauta si fara sa stai langa gratar, sa stii…:) daca te ajuta, putem face impreuna o lista linga de justificari convenabile 🙂

  4. Y U know I hate U?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s