Zana face Parada

Astazi gasiti pe gustos.ro un interviu cu moi, la Parada Blogurilor Culinare a Festivalului Blogurilor Gustoase.  Uite cam ce m-am priceput sa zic:

Cum ai inceput sa ai un blog gastronomic?

Inceputul nu a fost neaparat intentia unui blog, ci mai degraba cea a ‘conservarii’ retetelor preferate, in format scris si foto.  Am inceput sa imi fotografiez reusitele culinare si sa le stochez impreuna cu retetele.  La aceasta, s-au adaugat cererile tot mai frecvente ale unor prietene si prieteni de a le impartasi aceste retete.  Una peste alta, cu tot cu placerea mea de a scrie, s-a nascut Zana Eficientei – un personaj pe care alegerea ingredientelor, a retetei si pregatirea acesteia il ajuta sa isi faca putina ordine in Tara Dezordinii.

Ai vreun bucatar favorit?
Multi.  Nigella Lawson, pentru felul in care stie sa faca din bucatarie inima calda a unui camin.  Jamie Oliver, pentru ca a reusit sa indemne o multime de oameni  se apuce de gatit.  Ferran Adria, pentru ca a transformat complet modul in care intelegem o experienta gastronomica.

De unde te inspiri in arta culinara:carti de bucate, reviste, emisiuni, bloguri, site-uri?
Din toate cele.  Am inceput, bineinteles, cu cartile de bucate.  Cateva mosteniri de familie: Sanda Marin, La Cuisine Imperiale (o carte foarte veche, care i-a apartinut strabunicii), ‘Je sais cuisiner’ a lui Ginette Mathiot (un fel de biblie culinara a gospodinei franceze).  Am continuat cu revistele  – am inceput sa colectionez Good Food din primul moment in care a aparut pe piata, in varianta britanica.  Din momentul in care m-am familiarizat cu internetul, acesta a devenit principala mea sursa de inspiratie – exista atatea site-uri si bloguri interesante si descopar mereu altele si altele.

Care a fost cel mai mare dezastru culinar pe care l-ai avut?
La inceput, asa cum e si normal, au fost destule.  Cel mai bine imi amintesc niste ischlere.  Era inainte de 1989, iar pentru glazura am folosit cacao sosita intr-un pachet de la rude din strainatate.  Totul a mers perfect, ischlerele aratau grozav si abia asteptam sa fie degustate.  Dupa prima inghititura, am observat ca toti lasau, usor jenati, prajitura pe marginea farfuriei.  Nu am inteles de ce pana cand nu am gustat si eu: totul avea un oribil gust de sapun! Ulterior am realizat ce se intamplase: punga cu cacao statuse, in pachetul primit, foarte aproape de niste sapunuri extrem de parfumate si luase aroma acestora.

Daca ai avea un restaurant, ce profil ar avea, care ar fi specialitatea bucatarului si unde ai vrea sa se afle din punct de vedere geografic?
Cred ca as pleca de la ideea unei nouvelle cuisine roumaine, a unei reinterpretari moderne a gastronomiei romanesti si a influentelor care au ajutat la constructia ei.  Restaurantul ar fi, fara urma de indoiala, in centrul vechi al Bucurestiului.  Meniul ar contine variatiuni pe tema ciorbelor romanesti (imi imaginez, de exemplu, ciorba de potroace transformata intr-un fel de consomme, servit cu feliute de piept de curcan si chips-uri din frunze de leustean) ori a mancarurilor ‘verzi’ traditionale: mancarea de urzici ori de stevie, poate niste salata din care sa nu lipseasca leurda, loboda, leusteanul, in combinatii contemporane.

Care au fost cele mai pretentioase retete gatite de tine?
Cea mai mare provocare a fost sushi-ul.  Bucataria japoneza este atat de precisa, atat de atenta la detalii, incat te simti dator sa respecti aceste adevarate ritualuri.  De la felul in care sunt ascutite cutitele folosite, trecand prin modul in care este pregatit si asezonat orezul special si ajungand la gesturile cu care sunt ‘impachetate’ rulourile, totul se face cu mare exactitate.  Rezultatul este, insa, exceptional, pe masura efortului.

Ce retete ai recomanda utilizatorilor incepatori ai blogului tau? (simple si de efect)

Oricarui ‘boboc’ in ale gatitutului i-as recomanda sa inceapa cu 3 preparate de baza: o supa-crema din legume, un dip si o salata.  Sunt usor de pregatit, rapide si cu sanse de eroare mici, asa ca vor asigura niste succese incurajatoare.  Dintre retetele mele, as alege ‘Die Super Kartoffelsuppe mit wurst’ sau ‘Supa spicy cu morcovi si ardei rosii’, ‘Greek Goddess Dip’, ‘Salata de naut cu ardei si telina’ sau ‘Salata de fasole Fast & Furious’.

Care este reteta ta preferata si/sau care este cea pe care o gatesti cel mai des?
Nu pot avea o reteta preferata – sunt o fire extrem de curioasa si as vrea sa incerc totul.  Gatesc frecvent pui si peste la gratar sau la cuptor, cu garnituri de orez si salata.

Ai vreo reteta mostenita din familie, o reteta a copilariei tale?
Am multe, caci am fost si suntem o familie de gurmanzi.  Doua exemple pe care le puteti gasi pe blog sunt ‘Pateu (terina) la cuptor’ si ‘Prajitura cu fructe a Marianei’.

Ce meniu si ce pregatiri ai recomanda pentru o masa cu prietenii?
O masa cu prietenii nu trebuie sa fie nici momentul pentru experimente culinare si nici cel al unei demonstratii ‘in forta’ a priceperii gazdei.  Este un moment de bucurie si de complicitate, la care gazda trebuie sa participe, nu doar din politete.  Ea trebuie sa fie odihnita, bine dispusa, disponibila.  De aceea, in astfel de ocazii, pregatesc retete simple, vesele, colorate, care nu au nevoie de pregatiri indelungi ori de prezenta neintrerupta in bucatarie: supe, quiche-uri, salate.

Daca ai vrea sa salvezi in capsula timpului cele mai tari cinci retete, care ar fi acelea?
Aluatul pentru choux a la crème, puiul fript la cuptor, salata de vinete cu ardei copti, ciorba de loboda si reteta de cheesecake.

Daca ai putea sa alegi o tara in care sa te nasti din nou, pe care ai alege-o din punct de vedere culinar?
Italia, tara strabunicilor mei.

Care sunt restaurantele tale preferate?
Restaurantele italienesti , orientale (libaneze) si cele indiene.

Cat de mult experimentezi in bucatarie? Respecti retetele cu strictete?
Ar fi aproape imposibil sa nu experimentez.  Uneori imi lipsesc unul sau chiar mai multe ingrediente si trebuie sa le inlocuiesc cu ceva similar.  Alteori, mi se pare ca reteta este prea dulce ori prea grasa si simt nevoia sa o adaptez preferintelor mele.  In afara de asta, gatitul este o joaca, un permanent experiment.  Cu exceptia sushi-ului, evident. 🙂

Care e cel mai frumos compliment pe care l-ai primit pentru mancarea pe care ai gatit-o?
Nu am nevoie de complimente rostite. Farfuriile goale spun totul in astfel de ocazii.

Ai trecut printr-o intamplare amuzanta legata de gastronomie?
Sunt multe astfel de intamplari, te poti distra teribil in bucatarie.  Imi amintesc o seara de iarna in care m-am incapatanat sa cumpar o pulpa intreaga de porc si – pana spre ora 5 dimineata – sa pregatesc din ea, absolut singura si fara nici un ajutor: terina, piftie, caltabos, sarmale si ceva carnati.  Am ascultat muzica, am baut cafele si am privit pe fereastra cum trece noaptea peste oras.  O noapte de singuratate fericita, plus recompensa de a-i surprinde pe cei dragi a doua zi.

Alimentatia sanatoasa este o chestiune tot mai importanta pentru zilele noastre, suntem inconjurati  de alimente nesanatoase.Ce sfaturi, recomandari le dai tinerelor mamici pentru a-si hrani sanatos copiii?
Hrana sanatoasa nu trebuie sa fie un fel de ‘medicament’ pentru copii, ceva care nu iti place, insa te tii de nas si il dai pe gat.  Pentru inceput, mamele trebuie sa gateasca! Lucruri lejere, rapide, cat mai aproape de natura.  In al doilea rand, copiii trebuie sa inteleaga de mici de unde si cum vine mancarea de pe masa.  Sa vada vaca de la care vine laptele, sa vada legumele crescand in gradina.  Sa le atinga si sa inteleaga cum sunt produse. In al treilea rand, copiii trebuie invatati sa se ‘joace’ cu mancarea.  Sa o miroasa, sa ii aprecieze aroma, textura, culoarea. Sa vina in bucatarie si sa participe la pregatirea unor retete simple si indragite, sub supravegherea parintilor.  Astfel de copii vor deveni adulti care mananca bine, echilibrat, care nu se tem sa experimenteze si nu mari consumatori de fast food.

Care este reteta de pe blogul tau cu cel mai mare succes?

Pastrav la cuptor.

Ai bloggeri culinari preferati? Care sunt acestia?
Am, o multime.  Din Romania  – Adi Hadean, Crazy Mother Cooker, Emil Tamas , Cristian Gheorghe de la ‘ Cantina Sociala’ si Anda Calinici sunt doar cativa.  De prin alte parti – David Lebovitz, Heidi Swanson de pe ‘101cookbooks’ sau Jason Gibb si Cathy Rogers de la ‘The Dolce Vita Diaries’.

Ai alte pasiuni in afara de arta culinara de care ai vrea sa ne povestesti?
Scrisul, pe care practic cu intermitente, si calatoriile – un alt fel de a te bucura de gastronomie si nu numai.

Intrebare deschisa: despre ce altceva ai vrea sa ne vorbesti?
Imi doresc sa vad un nou fel de consumator in Romania  – un consumator avizat si educat, care cauta si prefera produsele locale de calitate si de sezon, nu importurile exotice, exorbitante si  – uneori – dubioase.  Un consumator care incepe sa invete ce este slow food, luandu-si timpul sa inteleaga si sa savureze mancarea, nu doar sa o ingurgiteze.  Un consumator optimist si sanatos, care are resursele si dispozitia sa pretinda tot ceea ce este mai bun.

* * *

M-am inscris si la un concurs de retete, cu cateva retete de desert si cateva retete pentru felul principal. Veti putea sa ma votati – daca vreti – intre 18 si 31 ianuarie, dupa ce va faceti un cont (confirmat) pe site-ul gustos.ro.  N-aveti grija, ca va voi mai reaminti din cand in cand. 🙂

Ca sa va momesc la voturi, va anunt ca – in cazul in care castig aparatul pentru inghetata – veti petrece o vara extrem de racoroasa si parfumata alaturi de mine, cu o gramada de experimente inghetatoase.  Va multumesc, dragi cititoare si cititori!

Anunțuri

22 responses to “Zana face Parada

  1. Votăm, votăm cum nu? Succes!

  2. Da, da, da! Da’ adu-ne neaparat aminte, ca unii din noi suntem mai sclerozati si uitam. Votam cu simt de responsabilitate, don’t worry!

  3. slow food zici… poate no food.
    am ajuns sa mananc pesti. iar asta e rau rau.

  4. venim la vot, desigur! mi-a placut mult sa te citesc in interviu!

  5. Să-mi dai și mie un ping la momentul oportun, că vreau să te votez.
    Fain interviu!

  6. Bravo, Zina, pentru interviu. Clar, calm, la objet, fara fitze si fisticareli.

    Inghetzata! Da!
    Adica, sint io pacatoasa ca amintesc despre vishine in ciocolata de la Neuhaus, nu dta care o sa eshi in public cu sorbet-uri de fragi cu coulis de flori de iasomie sau similar, sa-m rapeshti somnul noaptea si linishtea ziua. Ma mai gindesc daca sa te votez.

    • Zana Eficientei

      Iar imi aduci aminte de visinele alea! Ce ti-am facut???? Poate cu aparatu’ de inghetata sa scap de dorul lor – si eu ma gandeam la niste sorbet-uri si coulis-uri. Fragi om vedea daca gasim. Nici un sorbet de ceai Earl Grey, alaturi de niste pere fierte in vin, nu ar fi rau – ce zici, Vera? Ma votezi? 🙂

  7. Nush ce te strofoci atita, te vazui la dagherotipa si nu eshti de loc overweight, po’ satz permitzi.
    Inghetzata de Earl Grey este o placere fara frontiere, eu o stiu pe cea de la Paris. DAR, daca pomenim acest brand de ceai, apocalipsa FINALA este bomboana cu Earl Grey de la Debauve et Gallais: http://www.debauveandgallais.com/
    Ce vreau eu este sorbet de pepene roshu si de pepene galben, separat – si ma gindesc eu cu ce coulis si tz-oi spune.
    Bine, te votez, da incerci si pt. mine retzetele astea despre caretz zisei, ca io sint in alta situatzie corporala si nu-mi poci permite experimente calorice.

    • Zana Eficientei

      Dagherotipa e …dagherotipa :). Sorbeturi de pepeni mai la vara, cu masinaria adecvata ori fara. Mai bine imi spui niste retete pe care da, poti face experimente calorice, ca sa si le dedic. Salate merg? 🙂

  8. Wow.. In ce mod mi-am inceput dimineata 😀

  9. Zinico, esti gentila. Salatele merg si ele, dar sorbet-urile nu ar fi numai pentru mine, ci si pentru angerashele familiei, adica, un gest altruist. Ma duc sa citesc budinca. Nu o sa fac, desigur, dar macar sa ma familarizez.

  10. Nu te-ai prins inca cum e cu concursurile astea online? Sau acuma cunosti si tu un administrator de retea sa-ti dea cite 1000 de voturi intr-o zi.

    • Zana Eficientei

      Catalin, buna seara! A. Nu, nu cunosc un astfel de administrator si nici nu imi doresc sa cunosc. B. Nu am hotarat sa particip ca sa castig, ci doar pentru ca mi se pare un concurs interesant, care permite celor cu bloguri culinare sa se cunoasca intre ei. Glumitzele mele cu Vera in legatura cu voturile sunt doar atat: glumitze! 🙂 Ma va vota doar cine crede ca merit. 🙂

  11. Aha 🙂 As intelege faza daca ai avea 2o de ani si ai arde de nerabdare sa cunosti un bucataras de 21. N-am citit glumitele tale cu Vera, stiu insa cind sperai sa te trimita Dove intr-o excursie nu stiu unde.

    Daca te bat ginduri sa scoti o carte de bucate, ar fi bine sa-ti scrii posturile cu diacritice, folosind eventual o chestie care produce documente publicabile (Latex se cheama). Ca dupa aia o sa ai de rescris o multimea si, oricite dulciuri vei minca, tot o sa ti se-acreasca!

    • Zana Eficientei

      Catalin, nu mersi – nu imi trebuie bucataras de 21 de ani, caci deja cunosc unu’: pe fi-miu! treaba cu Dove a fost juste pour en rire un peu, cum ar zice frantzuzu’. Ah, diacriticele, le stiu, m-au asasinat de pe vremea cand scriam pentru Good Food si La Cucina, m-am luptat indelung cu ele. Cred ca am sa-mi gasesc un ‘sclav’ care sa se ocupe de ele, in caz ca ma apuc de vreo carte de orice fel. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s